Stop! Oprește-te o clipă din grabă și simte Crăciunul cu inima.Nu cu portofelul!

1620695_259673917529338_657670816_n(1)

Respiri sacadat, gândurile ți se se învălmășesc în mintea împărțită pe toate cărările, stresul și panica prind forma unui nod în gât…


Deadline-uri strânse se adună unul după altul, telefoanele sună în draci, tensiunea crește.

Seara, după job și după toate întâlnirile, într-o altă lume, cea din supermarketuri, atmosfera vrea să te introducă în spiritul unei sărbători de poveste. Colinde peste tot, Hrușcă ne cântă despre tradiție, spirit, pace.

De la un magazin la altul, tot felul de decorațiuni și oferte “de nerefuzat”.

Psihologia inversă funcționează, iar de unde trebuia să faci cumpărături relaxante, agitația devine mai acută. Începe alergătura.

Timpul parcă nu mai ajunge și devii încrâncenat. Vrei să rezolvi totul, să cumperi totul, să ai de toate de Crăciun, să petreci în tihnă.

Și-atunci, într-un moment de gândire logică, te întrebi : Unde naiba e toată liniștea și bucuria aia propovăduită de toate cele din jurul tău?
De  colindele și imaginile cu Moși Crăciuni grăsuți cu fețe blânde și evenimente sociale care ar trebui să te facă mai bun, eliberat și bucuros?

Lasă, o să le simt. Acum am treabă!

…de Crăciun mă relaxez! Nu-i așa? Iar agitația continuă.

Stop! Șezi blând, cum se zice în Ardeal

Câți dintre voi se regăsesc în scenariu descris mai sus? Pun pariu ca mulți, iar cei care negați, nu vă dați seama încă.

Știți, în toată nebunia asta dată de apropierea sărbătorilor, eu una am observat că facem multe lucruri care trebuie să ne inducă pacea și bucuria, doar că în realitate ne cam îndepărtează de sentimentele astea.

Pe de-o parte, unde lucruri și acțiuni nu depind de noi și trebuie făcute, dar de cealaltă parte, într-o proporție considerabilă, noi avem frâiele și putem să încetinim.

Oprește-te o clipă! Vrei? Uită-te mai bine în jurul tău. Observă oamenii. Uită-te dacă sunt bucuroși sau triști.

Ce-ar fi dacă atunci când simți un om trist, să-l înveselești puțin?! Fă-l să râdă. Ajută-l dacă are o greutate pe umeri sau în inimă.

Iar atunci când te întâlnești unul bucuros, slăbește puțin încrâncenarea aia de “trebuie să faci, trebuie să alergi, trebuie să te agiți, nu ai timp” și bucură-te alături de el.

Masa plină, inima goală

Tot ceea ce facem acum este pentru a avea un Crăciun îmbelșugat. Nu așa sună și una dintre urările tradiționale?! “Să aveți belșug pe masă și în casă!” De Crăciun, cu toții ar trebui să avem de toate, să ne facem poftele, să ne facem daruri..

Și-atunci, dacă avem burta plină, mintea golită de griji, sarcinile îndeplinite și facturile plătite…inimii ce-i mai rămâne?

Știți câți oameni sunt nefericiți de sărbători, de Crăciun, mai ales? Eu știu, cunosc mulți, stau de vorbă cu ei.

Un astfel de om nu va spune niciodată că este trist și singur, neîmpăcat. Din contră. De asta trebuie să-ți dai tu seama dacă îți pasă.

Mă întorc la ceea ce spuneam mai sus: Oprește-te puțin! Observă oamenii! Fă în mod real ceva pentru ei.

Și nu, nu pentru a intra în trend, pentru a arăta că ești caritabil și empatic. Cu inima fă-o, fără să te aștepți la recompense. Cu tot sufletul și cu un singur martor: Dumnezeu!

Nu-i lăsați singuri pe cei singuri

Cei care vă bucurați de căldura unui cămin și a unei familii frumoase, vă rog ceva…Oferiți puțin din fericirea voastră și celor care nu au parte de ea.

Nu-i lăsați și mai singuri pe cei singuri. Nu-i lăsați să plece neîmpăcați pe cei zbuciumați, fără un zâmbet pe față.

Deși societatea actuală ne îndeamnă la socializare pe toate drumurile, în toate locurile, oamenii sunt mai singuri.

Se exprimă mai greu, sunt mai plini de angoase.

Știu, bla,bla, bla…îmi veți argumente cu chestii din alea ce țin de dezvoltarea personală.

Trebuie să-și găsească singur calea.” ” Să învețe acceptarea.” Să gândească pozitiv, iar succesul și fericirea vor veni.

Vă rog frumos să vă reveniți la cap și să mă/ vă scutiți de porcăriile astea. Nu inventăm noi acum gaura din șvaițer.

Știm cu toții lucrurile astea. Dar până să ajungă un om la toate “minunile” alea promise de un life coach ( nu toți ne permitem unul), haideți să oferim ceva ce ține de umanitate și grijă, nu doar de un life trend. Ca de exemplu sprijin, căldură, toleranță.

Acum, dacă ați avut răbdarea să citiți acest text, deși știu, sunteți ocupați și nu prea aveți timp, după ce treceți de gândul “ce porcărie de articol, câte truisme..“, vă rog să vă uitați puțin și în inima voastră.

Întrebați-o ce simte și ce vrea. Răspunsul s-ar putea să vă surprindă.

Foto: Blinkofaneye

 

Advertisements

2 thoughts on “Stop! Oprește-te o clipă din grabă și simte Crăciunul cu inima.Nu cu portofelul!

  1. Eu cred, dragă Adriana P, că, oricît de grăbiți am fi, totuși acum de Crăciun, fiecare se-opește o clipă și s-apleacă în dreptul unui Lazăr -pus anume lîngă el!!-, miluindu-l. Cu-o vorbă, cu-n bănuț, cu-n covrig, cu-o hăinuță! Ce păcat insă că unii dintre noi fac asta…doar de Crăciun și de Paște!! Dar..e bine și-așa! Zic. E mai mult decît NIMIC! Dumnezeu să binecuvînteze Crăciunul românilor, cu iubirea SA!

    Liked by 1 person

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s